Albinele de miere de la Ferma de Miere sunt capabile sa adune polen si nectar in diverse moduri, de la numeroase flori; ba chiar se pricep sa mulga alte insecte pentru a crea un soi special de miere naturala, supranumita miere de mana.
Insa rapita ramane favorita albinutelor: cu florile sale galbene, pline de polen, culturile de rapita sunt un adevarat magnet pentru albinute, atat datorita culorii cat si mirosului lor. Iar rapita prospera atunci cand este polenizata in mod natural de catre albine, ceea ce duce la o relatie armonioasa intre apicultori si agricultori.

Problema cu miere de rapita
Mierea de rapita 100% naturala se colecteaza in primavara, fiind primul tip de miere colectat de catre apicultori. Rapita le ofera albinelor atat nectar, cat si polen, din care acestea fac o miere de culoare deschisa, cu o aroma subtila.
Insa, mierea de rapita le da si mari batai de cap apicultorilor deoarece cristalizeaza foarte repede. De multe ori, mierea de rapita cristalizeaza in stup, ceea ce face colectarea imposibila.
Pentru a rezolva problema, multi apicultori recurg la o solutie ingenioasa si prepara crema de miere de rapita, care are un aspect laptos, insa are un gust divin.

La ce folosim mierea naturala de rapita
La Ferma de Miere obisnuim sa testam propriile produse, astfel incat stim cateva retete cu miere de albine pentru infrumusetare si gatit.
Mierea de rapita se foloseste in curele de dezintoxicare, deoarece menajeaza ficatul si rinichii. O cura se tine timp de o saptamana, timp in care se bea o cana de apa in care s-a topit o lingura de miere de rapita.

In ce priveste tratamentele cosmetice, masca din miere de rapita si ulei de argan iti va lasa tenul suplu si catifelat. Se pune o lingurita de miere si cateva picaturi de ulei pentru o masca, apoi aceasta se intinde uniform pe ten si se lasa sa actioneze 10 minute inainte de a fi indepartata cu apa calduta.
Mierea de rapita se poate folosi si in loc de sapun pentru fata de 2 ori pe saptamana. Combinata cu laptisor de matca, ulei de rozmarin si lavanda si 20 picaturi de propolis, miere de rapita curata tenul si lasa fata catifelata si neteda.

Ultimele statistici arata ca peste 1,3 miliarde de tone de alimente sunt risipite anual pe glob. O treime din hrana produsa, in valoare de peste 1000 de miliarde de dolari, este risipita si pierduta atat in sistemele de productie cat si in cele de consum.

Aceste cifre pot fi usor diminuate fara prea mult efort din partea consumatorilor si a furnizorilor de hrana. In acest sens lupta o campanie globala, denumita Think. Eat. Save, care isi propune sa evidentieze pierderile inregistrate si indeamna populatia sa constientizeze si sa ajute la diminuarea acestui deficit imens, absolut nejustificat.

gunoi

O mare parte din hrana se pierde in procesul de productie, care presupune recoltarea, prelucrarea si distributia. Alimentele in starea lor finala, in schimb, se pierd la distribuitori si la consumatorul final al lantului de aprovizionare.
Intr-o lume de 7 miliarde de oameni, care va ajunge la 9 miliarde pana in anul 2050, irosirea hranei este o problema ingrijoratoare din punct de vedere economic, ecologic si etic. Pe langa problemele legate de costuri, trebuie avuta in vedere si risipa de apa, munca si ingrasaminte care are loc in departamentul de productie. Mai mult decat atat, efectul de sera cauzat de descompunerea alimentelor care ajung la gunoi, nu trebuie neglijat. Asadar, pentru a aduce viziunea unei lumi cu adevarat durabile, avem nevoie de o transformare in modul in care producem si consumam resursele noastre naturale.
De exemplu, in regiunile industrializate, aproape jumatate din hrana risipita este cauzata de faptul ca atat producatorii, cat si ditribuitorii si consumatorii, arunca alimente care sunt inca bune pentru consum. Pentru a constientiza gravitatea faptelor, trebuie precizat ca aceste alimente in stare buna care sunt efectiv aruncate, ar putea hrani cei aproape 870 de milioane de oameni care sufera de foame in lume, la ora actuala.